Praid

Obiectivele turistice din zonă sunt: mina de sare (deschisă între anii 1976–1981), moara de sare, baia hidrotermală, ştrandul în aer liber cu apă sărată, Dealul Sării (576 m, rezervaţie naturală de 8 hectare), Cheile Corundului, dolinele de sare, râpele de sare, izvoarele sărate, plantele iubitoare de sare. Muzeul comunei are o expoziţie etnografică, una de pictură şi una legată de exploatarea şi prelucrarea sării. Cetatea Rapsonné din zonă, situată la 905 metri înălțime, a fost locuită în secolele 11–12 și astăzi este sit arheologic.

”Între Praid şi Sovata stătu odinioară o cetate. Doamna cetăţii era Rapso, o zână foarte bogată. Duminică de dumică, urca într-o trăsură cu patru cai şi mersea până la Turda la biserică.”

Lunca de Sus

Economia locală se bazează pe creșterea animalelor şi păstorit. În zonă sunt caracteristice așezările risipite pe culmile muntoase și în văile laterale al Râului Trotuş.

”Silye, o creastă care oferă o panoramă largă către răsărit. La poatele dealului şiroieşte pârâul Band. Este un loc excelent pentru păscut, iar în trecut de pe creastă se putu observa şi duşmanul de la mare depărtare.”

Dăneşti

Dăneşti este centrul ceramicii negre şi al producerii cergii din Ciucul de Sus. Ţesutul covoarelor vopsite, îndeletnicire revitalizată în ultimii ani, se înscrie, prin bogăţia de culori şi motive ornamentale, în linia păstrării tradiţiilor.

Sândominic

Este satul natal al arhiepiscopului romano-catolic Márton Áron (1896-1980). Biserica romano-catolică de aici datează din secolul al 17-lea, dar păstrează elemente ale unui edificiu anterior, probabil din secolul al 13-lea.

”Pe muntele Pásztorbükk, astăzi se află un monument, amintându-le tuturor de erorile politice şi
umane care au afectat Ţinutul Secuiesc.”

Bălan

Orașul se află la obârșia Oltului, la poalele sudice ale Hășmașului Mare (1793 m). Pentru flora sa specifică și peisajul montan mirific, zona dintre Lacul Roșu și Bălan a fost delcarată în 1990 parc național. Piatra Singuratică, o formațiune calcaroasă compusă din mai multe stânci, a devenit un simbol al Munților Hășmașul Mare.

”Băieşii locului susţin şi astăzi că cetatea nu a fost ridicată de oameni, ci de zâne, la porunca Ilenei Cosânzeana.”

Gheorgheni

Municipiul Gheorgheni se află în județul Harghita, în partea nord-estică a Ținutului Secuiesc, la poalele Munților Giurgeului. Castelul Lazar, vechea reședință a familiei Lázár, este monument architectonic. Construită în
stil renascentist, clădirea a fost una dintre cele mai atractive reședințe princiare din Transilvania secolului al XVII-lea. Cel mai vechi turn de locuit al clădirii datează din 1450. Principele transilvan Bethlen Gábor a copilărit în acest castel în perioada 1590-1594.

Ditrău

Biserica romano-catolică (Biserica Katalin) a fost construită între anii 1746–1757, având interiorul în stil baroc. Noua Biserica romano-catolică din Ditrău a fost construită în anul 1911, în stil neogotic–eclectic şi este cea mai înaltă biserică a Depresiunii Giurgeului (turnurile au o înălţime de 75 m, lungimea bisericii 55 m, lăţimea 23 m, apacitate de 3000 de locuri).

„Colina Tătarilor, cum fu denumit mormântul, există şi astăzi. Ne aminteşte de eroismul ărturarului şi al oamenilor din zona Gheorgheniului.”

Cheile Bicazului

Reprezintă una dintre principalele atracţii turistice ale ţării, cu stânci abrupte, înalte de 1200–1300 de metri, cu peşteri, pâraie montane, mici cascade, toate flancate de Suhardul Mic şi Suhardul Mare, Piatra Bardosului și Bâtca
Neagră. Aici a fost înfiinţat Parcul Naţional Cheile Bicazului–Hăşmaşu Mare, pe o întindere de 14000 ha, cu numeroase peşteri, dintre care Gura Iadului este atracţia cheilor.



Lacu Roșu

Este una dintre cele mai pitoreşti staţiuni climaterice din ţară, care se întinde pe valea pârâului Bicaz și a Lacului Roşu. Împrejurimile sale au fost declarate rezervaţie naturală.

”Trunchiurile copacilor rupţi se mai văd şi astăzi: se înalţă către cer ca nişte degete în căutare disperată de un reazem salvator. Câteodată, apa lacului capătă o nuanţă verzuie, ca ochii Esterei care, în nopţi de vară, mai iese din adâncuri, în căutarea iubirii pierdute.”

Toplița

Este un oraş aşezat la ieşirea din Depresiunea Giurgeului, la poalele Vârfului Tarniţa (1044 m) din Munţii Călimani. Biserica de lemn din Moglăneşti (Mănăstirea Pârăul Doamnei) este cel mai vechi monument al oraşului, construită în 1658 de domnitorul Moldovei, Gheorghe Ştefan, pentru soţia sa, Safta. Biserica ortodoxă din oraș a fost construită tot din lemn, în anul 1867 şi este un monument ecleziastic.

”Prinţul Gurghiu i-a spus Topliţa locului, unde a fost pe vremuri castelul lor.”